BLOG         romana         maghiara



Chirurgia obezitatii

Obezitatea este la ora actuală o adevărată “pandemie”, o treime din populatia lumii fiind supraponderală, un sfert dintre acestia suferind de obezitate morbidă. România ocupă un nefericit loc 3 între popoarele europene (după Grecia şi Serbia), cu aproximativ 3 milioane de supraponderali şi obezi.

Metodele conservatoare de tratament ale obezităţii (dieta, exerciţiul fizic, medicaţia) aduc beneficii doar în cazul pacienţiilor supraponderali şi eventual în obezitatea de gradul I. În obezitatea severă rezultatele sunt inconstante, rata de succes fiind sub 10%.

Tratamentul chirurgical este singurul care şi-a dovedit eficacitatea în cazul obezităţii morbide.

În ţările occidentale chirurgia obezităţii (sau bariatrică) este bine cunoscută, iar medicii o recomandă frecvent ca modalitate de tratament eficace împotriva obezităţii. Analiza a mai mult de 140 de studii referitoare la chirurgia bariatrică a arătat că această metodă aduce un beneficiu substanţial pacienţiilor cu obezitate morbidă; aceste studii au demonstrat că rata mortalităţii în rândul pacienţiilor care au suferit intervenţii chirurgicale bariatrice a fost substanţial mai mică în comparaţie cu pacienţii care au beneficiat doar de tratamentul standard non-chirurgical al obezitaţii.

În România chirurgia obezitaţii este la început de drum, metoda fiind puţin cunoscută de către pacienţi şi poate tot atât de puţin recomandată de medici.

Chirurgia bariatrică sau a obezităţii are ca principal obiectiv reducerea excesului ponderal şi "scoaterea" pacientului cu obezitate morbidă din grupa cu risc excesiv de apariţie a complicaţiilor obezităţii: DZ tip 2, hipertensiune arterială, infarct miocardic, cancer de colon, ovar,etc.  Excesul ponderal poate fi determinat simplu, prin calcularea indicelui de masă corporală (IMC), adică a raportului dintre greutate si pătratul înalţimii.

Cine sunt candidaţii pentru chirurgia bariatrică?

Indicaţiile chirurgiei bariatrice sunt bine cunoscute:

- obezitatea morbidă, definită printr-un IMC de peste 40 kg/mp; un IMC de 40 kg/mp se traduce prin aproximativ 45 de kg peste greutatea normală în cazul bărbaţilor, respectiv 35 de kg în cazul femeilor.

- obezitatea de gradul II, definită printr-un IMC între 35-40 kg/mp, dacă asociază comorbidităţi specifice: diabet, hipertensiune, cardiopatie ischemică, sindrom metabolic, apnee în somn, afecţiuni osteoarticulare,etc.

- eşecul repetat al curelor de slăbire şi/sau istoricul vechi de obezitate.

- pacient motivat, bine informat despre metodă, compliant în ceea ce priveşte viitoarele restricţii ce se impun postoperator, susţinut în demersul său de către apropiaţi.

- vârsta între 18-60 de ani.

La ora actuală indicaţiile chirurgiei s-au extins şi către obezitatea de grad I (IMC între 30-35 kg/mp) asociată diabetului sau altor afecţiuni conexe; totodată a fost revizuit şi criteriul vârstei, extremele fiind extinse peste cele enunţate.

Contraindicaţiile chirurgiei bariatrice sunt relativ puţine şi se confundă în mare parte cu cele ale intervenţiilor chirurgicale mari în general: nu se vor opera pacienţii care prezintă boli cronice grave sau incurabile, cei psihotici, depresivi, dependenţii de droguri sau alcool, gravidele, cei cu obezitate de etiologie endocrină, pacienţii cu risc anestezic important.

Ce tipuri de intervenţii bariatrice există?

Sunt câteva tipuri mari de intervenţii bariatrice, în funcţie de mecanismul lor de acţiune:

- restrictive, care reduc  aportul alimentar şi au ca organ "ţintă" stomacul; vorbim aici despre inelul gastric ajustabil (IGA), gastric sleeve sau micşorarea de stomac (GS) şi despre gastroplastia verticală cu inel (vertical banded gastroplasty VBG).

- malabsorbtive, ce reduc absorbţia intestinală a alimentelor prin şuntarea din procesul de digestie a unei părţi importante din intestinului subţire; istoria chirurgiei bariatrice descrie multe tehnici malabsorbtive, însă la ora actual cea mai cunoscută este diversia biliopancreatică (DBP).

- mixte,o combinaţie între cele două, prototipul fiind bypass-ul gastric (Roux en Y gastric bypass RYGB), probabil cel mai utilizat procedeu bariatric în prezent.

Trebuie precizat că toate aceste tehnici se efectuează laparoscopic, ceea ce bineinţeles are avantaje incontestabile în evoluţia pacienţilor, în special obezi- mobilizare rapidă postoperator, spitalizare redusă, reluarea precoce a activitaţii, etc.

Ce beneficii are chirurgia bariatrică?

Chirurgia obezităţii te va schimba radical; intervenţia nu te va modifica doar din punct de vedere fizic, dar îţi va modifica substanţial şi modul de viaţă.

 Ameliorarea imediată a diabetului zaharat

Un studiu american arată ca 77% dintre pacienţii obezi cu diabet zaharat de tip 2 supuşi intervenţiei bariatrice au putut renunţa după operaţie la tratamentul diabetului (antidiabetice orale sau insulină). Aceste rezultate favorabile s-au înregistrat la unii diabetici imediat postoperator, alţii remarcând scăderea treptată a necesarului de medicaţie până la eliminarea acesteia la un an de la intervenţia chirurgicală.

 Chirurgia bariatrică şi alte boli determinate de obezitate

 Chirurgia bariatrică s-a dovedit eficace nu doar in ameliorarea diabetului; după operatiile bariatrice s-a constatat:

- reducerea colesterolului la 70% dintre pacienţi

- scăderea tensiunii arteriale la 62% dintre pacienţi

- ameliorarea sindromului de apnee in somn în 86% din cazuri, după 6 luni de la operaţie

- ameliorarea durerilor osteo-articulare

- ameliorarea incontinentei urinare

- ameliorarea edemelor declive (picioare umflate)

- ameliorarea stărilor depresive

- reducerea mortalităţii prin obezitate sau prin complicatiile ei: 40% reducere a mortalităţii generale, 56% reducere a mortalităţii cauzată de bolile coronariene, 60% reducere a mortalităţii princancer, 92% reducere a mortalitătii datorate diabetului